Ce reprezintă programul de vesting în criptoeconomie?

Cele mai comune faze ale unui token sale include: pre-seed, seed, private sale, pre-sale și public sale (ex. ICO, IEI sau IDO). Primii investitori intră în proiect la cel mai bun preț posibil dar, de obicei, au tokenii blocați pentru cea mai lungă perioadă posibilă.

Dezvoltatorii proiectului și colaboratorii nu își achiziționează tokenii însă primesc o alocare gratuită. De cele mai multe ori, fondurile echipei sunt supuse celui mai strict program de vesting și celei mai lungi perioade de cliff. (Perioada de cliff se referă la perioada pentru care tokenii vor fi blocați).

Programul de vesting și perioada de cliff sunt mecanisme prin care se asigură faptul că echipa va lucra în continuare la dezvoltarea proiectului și nu va exista posibilitatea ca aceștia să vândă masiv pentru a încasa profit.

Ce este Token Unlock?
Programele de vesting descriu, în general, modul exact prin care tokenii vor intra în circulație- de exemplu printr-un token generation event (TGE). Token Generation Event se aseamănă cu un ICO având același scop, diferența fiind faptul că TGE ocolește reglementările stricte din cadrul ICO-urilor.

Atunci când un program de vesting are mai multe runde, fiecare rundă de punere în circulație a tokenilor poartă denumirea de tranșe. De exemplu, dacă un investitor se așteaptă să primească 1000 de tokeni în fiecare lună, timp de 12 luni de la TGE, atunci cei 1000 de tokeni sunt cunoscuți sub denumirea de tranșă.

Este posibil ca aceste deblocări de tokeni să apară după o perioadă de cliff. De exemplu, dacă un investitor are o perioadă de cliff de 2 ani, programul de vesting privind deblocarea tokenilor va începe la finalul celor 2 ani de la TGE.
În alte cazuri, tokenii sunt deblocați în mod liniar după perioada de cliff. Acest lucru înseamnă că anumite fracțiuni din totalul de tokeni pot fi revendicate proporțional cu timpul de blocare a tokenilor. În acest caz, un investitor într-un proiect ce are un program liniar de vesting timp de 10 luni poate să își revendice tokenii astfel: 10% din tokeni în momentul în care 10% din perioada de cliff s-a scurs sau 20% din tokeni când 20% din timp s-a scurs etc.

Există și posibilitatea ca blocarea tokenilor membrilor echipei să depindă de realizarea unor obiective sau bifarea unor etape din roadmap.
Până în momentul în care tokenii vor fi puși în circulație, aceștia sunt considerați ”vested”. Acești tokeni vor fi, la un moment dat, puși în circulație. În multe cazuri, o mare parte din oferta totală poate fi considerată ”vested”. În momentul în care tokenii sunt puși în circulație, ei sunt considerați ”divested”.

Programul de vesting se asigură de faptul că oferta crește constant în timp, în mod liniar asigurând o creștere a proiectului stabilă și sustenabilă. Prin acest mod se împiedică posibilitatea ca investitorii timpurii sau dezvoltatorii să facă dump tokenilor și să aducă un impact negativ asupra viabilității proiectului.

Prin controlul asupra ratei de creștere a ofertei, proiectele se pot asigura că capitalizarea de piață crește în mod liniar și direct proporțional cu creșterea adopției și a utilității.
Pe scurt, programul de vesting al unui token duce la creșterea ofertei. Totuși, programul de vesting nu ar trebui confundat cu inflația tokenilor- procesul prin care oferta totală crește împreună cu oferta circulantă.

Programul de vesting modifică numai oferta circulantă.
În multe cazuri doar o mică fracțiune din oferta totală este deblocată pentru circulație în cadrul TGE. În alte cazuri, oferta inițială poate fi sub 1% din oferta totală, ceea ce înseamnă că programul de vesting poate duce la o creștere dramatică a ofertei până la finalul deblocării tuturor tokenilor.

În concluzie, atunci când după creșterea ofertei nu are loc și creșterea cererii, valoarea tokenilor poate să scadă. Astfel, unele programe de vesting au prevăzute mecanisme de burn.